Luciana Gingărașu

Home / De-ale mele – gânduri

Un Luchian și eu

Un Luchian și eu Pe scările sufletului meu Roase, bătute de vreme Și de vizite boeme.   Toate sunt la fel, N-are rost să-ți scriu, Mereu gri-pastel.   Pe pervazul aceluiași suflet Am uitat o scrumieră veche, Arsă de gândurile negre Și-o urmă ștearsă de regret.   Nu-ntreba nimic, N-are rost. Sunt tot aici, utopic. […]

Share Button
Read More

Trecător…

De ce-aș mai sta Când tot mă doare, De ce-aș mai sta Când totul e negare… Prin ale vremii gări, În ale lumii cotloane, Bântuind printre cărări Fără a găsi peroane…

Share Button
Read More

Vals

O verde frunză Dansează, În voia adierilor În liniștea armoniilor.   Zburând, Visând, Între cer și pământ Ce simțământ.   O plutire diafană În griul cerului, Nesfârșită coloană A abisului.

Share Button
Read More

Gând de ducă

Plec pe ale lumii cărări Placate cu razele soarelui Și iluminate de lumina lunii. Un greiere-mi șoptește Pe umărul meu sprijinindu-se: “Înainte…, tot înainte” . Mă pierd printre pietre, Pe fața mea se citește nedumerire Oare unde?

Share Button
Read More

Clipă

Cu capul sprijinit pe marginea clipei, Văd cum timpul se prelinge peste lumina lămpii în mii de contraste. Oh, clipă de ce treci peste mine, peste lume enervant de repede,lăsând urme? Deasupra orizontului se pornesc Să picure regrete ce amăgesc. Oh clipă, și te-ai dus!

Share Button
Read More

Refulare

Sunt zile când obosesc acut, Sunt zile când nu mai vreau: să tac, să trec, să stau. Triste scenarii, triste iluzii. Sunt zile care se scurg agale, Sunt zile care nu se mai întorc, Momente și momente. Sunt zile când vreau să visez, Sunt zile când nu mai vreau: să apar, să aștept, să stau Triste scenarii, triste […]

Share Button
Read More

Mi-e dor…

Mi-e dor de un abstract neutru Ca într-un peisaj cubist. Mi-e dor și de un cer albastru, Sincer și făr’ de griul trist. Mi-e dor de oameni alergând Domol prin viața uniformă. Mi-e dor de-un iluzoriu gând Care-n posibil se transformă. Mi-e dor frumos, de-acel frumos.

Share Button
Read More

Simfonie de mai

E-o noapte liniștită, cu adieri ușoare, În care mireasma dulce a cireșilor de mai Mă poartă departe. Sub cerul senin, se întrepătrund în zbor Frânturi din Mozart, Bach, Vivaldi Prin liniștea interioară a străzii. Pornesc încet, încet spre casă, În pași de simfonie albastră, Și luna-i sus, pe cer, veghează.

Share Button
Read More

Privesc spre cer

Privesc spre cerul înstelat Și e în armonie, Numai în mine-i camuflat Un mic război în agonie. Frumos e cerul înstelat, Frumoasă e și luna Și eu încet m-am consolat Cu întregul pentru totdeauna.

Share Button
Read More

Oglinda

Oglindă proptită în perete Reflexie a propriului eu, Mai aproape, mai departe, Mai limpede, tot mai limpede… Și când mă pierd, Sau când mă uit, Încep s-aud Din ce în ce mai tare Ecoul cuiului ce-am fost.

Share Button
Read More