Luciana Gingărașu

Home / De-ale mele - gânduri / Un Luchian și eu

Un Luchian și eu

Un Luchian și eu
Pe scările sufletului meu
Roase, bătute de vreme
Și de vizite boeme.

 

Toate sunt la fel,
N-are rost să-ți scriu,
Mereu gri-pastel.

 

Pe pervazul aceluiași suflet
Am uitat o scrumieră veche,
Arsă de gândurile negre
Și-o urmă ștearsă de regret.

 

Nu-ntreba nimic,
N-are rost.
Sunt tot aici, utopic.

 

Ascult cum cerul plânge
Și pe obrazul meu se scurge
O picătură de ploaie rece
Și-afară primăvara trece.

Share Button

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *